Drumul spre Valencia

Iaca a sosit și vremea să reluăm periplul nostru prin Valencia... Ne trezim (aproape) dis de dimineață, luăm micul dejun și hai la microbuz. Ce să plecăm la vreme? La recepție au încurcat borcanele și în loc de pick-nick/prînz ne-au pus pick-nick/mic dejun. Noi am vrea să renunțăm, Olga nu și nu, în sfîrșit, plecăm. Avem de mers cam 90 de minute, pe drumul pe care am venit de la aeroport. Unele locuri le recunosc, altele nu, privesc pe fereastră peisajele minunate și nu prea sînt atent la ceea ce spune Olga. Dar cînd menționează numele unei mici localități, respectiv Benissa, ciulesc urechile și întreb: nu cumva Benissa înseamnă pe arăbește, Fiul lui Iisus? Olga nu știe... Dar ne povestește în continuare fel de fel de chestii interesante.

De exemplu, știam că după ce în 1904 viile din Europa au fost distruse de filoxeră, au fost importați butași din America, iar butașii au fost altoiți cu soiurile europene, fiecare după soiul său? Nu știam...

Știam că prin această zonă au fost inventate jucăriile pentru că în urma filoxerei un localnic a avut geniala idee să se profileze pe jucării? Nu știam... Dar nici nu cred...

Știam că inclusiv tricicleta a fost inventată aici? Nu știam...

Știam că războaiele punice au fost purtate lîngă Valencia? Știam... J.

Știam că maurii au adus în Spania portocalii, orezul, cacaua și altele precum jocul de șah? Știam... J.

Știam că Valencia este cel mai mare producător de citrice? Nu știam...

Știam că Valencia (un milion) este al treilea oraș ca număr de locuitori din Spania după Barcelona (două) și Madrid (patru) iar Sevilia este pe locul patru cu cei șapte sute de mii? Nu știam...

Știam că la Valencia a fost înființat Tribunalul Apei încă din anul 138 î. de Hr.? Nu știam...

Știam că vestitul fel de mîncare, respectiv delicioasa paella, a fost la origini un un fel de mîncare preparat de soț pentru soția sa? Pentru că paella, tocmai asta înseamnă: pentru ea? Dar că paella era la origini preparată din resturile de peste săptămînă știam? Dar că pentru această vestită paella, locuitorii nu concep să folosească altceva decît un soi de orez local, știam? Nu știam...

Dar că la Olimpiada din Barcelona din 1972, a fost preparată cea mai mare paella din lume, știam? Nu știam... Că respectiva paella a fost prepatată într-o tigaie cu diametrul de 20 de metri cu înălțimea de 1,7 metri și cu capacitatea de 209 000 litri, știam? Nu știam...

Vreți respectiva rețetă? Vrem!

Iată: o tonă de ulei, de măsline, mai trebuie să menționez cumva? J. Apoi. 6250 kg orez; 2600 kg canejo; 400 kg pato; 2400 kg ferraura; 1600 kg garrofo; o tonă tomate; 912 mii litri apă; 5kg pimento dulce; 1 kg șofran; 2 kg romero; 150 kg sare; o tonă caracoles; cinci tone arroz (nu orez!).

Vă place? La bucătărie cu voi! J